Marea majoritate a dementelor constituie o clasa de afectiuni neurodegenerative caracterizate prin alterarea persistenta si progresiva a functiilor cognitive, cu evolutie catre invaliditate si moarte prematură. Din punct de vedere semiologic, dementa reprezinta un sindrom clinic caracterizat printr-o deteriorare cognitiva globala, care implica un declin fata de nivelul anterior de functionare si care asociaza o gama larga de simptome psihice, psihologice si comportamentale. Functiile cognitive afectate in mod obisnuit in demente sunt: memoria, capacitatea de invatare, atentia, orientarea, calculul, limbajul, gandirea si judecata. Aceste tulburări ale funcţiilor cognitive sunt uneori precedate si aproape intotdeauna insotite de tulburari ale controlului emotional, modificari ale personalitatii sau simptome psihiatrice (apatie, depresie, tulburari psihotice) si tulburari comportamentale.
Dementele sunt afectiuni frecvente, incidenta celor degenerative crescand cu varsta, astfel incat peste 65 de ani circa 10% din populatie este afectata.
In cadrul examenului neuropsihologic se aplica teste pentru aprecierea deficitului cognitiv. Dintre aceste teste, mai folosite sunt MMSE (Mini Mental State Examination) si testul de desenare a ceasului.
Din punct de vedere al etiologiei, dementele reprezinta un grup de afecţiuni neurologice sau sistemice cu afectare a sistemului nervos central, formele cele mai intalnite fiind: demenţa de tip Alzheimer, dementa vasculara, dementele cu corpi Lewy, dementa asociata bolii Parkinson si formele mixte (de exemplu boala Alzheimer asociata cu boala cerebro-vasculara sau boala Alzheimer asociata cu dementa cu corpi Lewy). Celelalte forme de dementa (alte boli neurodegenerative care asociaza dementa, boli inflamatorii/infectioase, boli metabolice, boli neoplazice) sunt rare, reprezentand sub 10% din numărul cazurilor de dementa.
Tipuri de dementa
Demente permanente
si progresive |
Demente permanente de obicei neprogresive
|
Demente partial sau complet reversibile
|
Boala Alzheimer
|
Dementa
post-traumatica |
Dementele toxice si medicamentoase
|
Dementa vasculara (multiinfarct, infarct strategic, boala Binswanger, CADASIL, etc.)
|
Dementa post-anoxica
|
Dementele cauzate de infectii (meningite, encefalite, tuberculoză, parazitoze, neuroborelioza)
|
Dementa asociata bolii Parkinson
|
Hidrocefalia interna normotensiva
| |
Dementa cu corpi Lewy
|
Hematomul subdural
| |
Forme mixte*
|
Tumorile cerebrale
| |
Boala Huntington
|
Boala Wilson
| |
Demenţa
fronto-temporală |
Afectiunile metabolice (insuficienta renala cronica, dementa de dializa, insuficienta hepatica, hipoglicemia cronica)
| |
Boala
Hallervorden-Spatz |
Afectiunile endocrine
(hipotiroidia, sindromul Cushing) | |
Paralizia supranucleara progresiva
|
Afectiunile autoimune
(LES cu vasculita asociata) | |
Scleroza multipla
|
Afectiuni carenţiale (sindromul Wernicke-Korsakov, pelagra, carenta de vitamina B12)
| |
Complexul
SIDA-dementa |
Sindroame paraneoplazice (encefalita limbica)
| |
Neurosifilisul (Paralizia generalizata progresiva)
| ||
Boala Creutzfeldt-Jakob
|
* Cea mai frecventa forma mixta este boala Alzheimer asociata cu boala cerebrovasculara, urmata de asocierea bolii Alzheimer cu dementa cu corpi Lewy.